Corbu. Liniște. Atât!

Am fost în pană de scris o perioadă și deși idei sunt mereu, uneori nu mă pot aduna să le și pun în fraze. Dar s-au aliniat astrele în mod surprinzător de ieri până azi și iată-ne iar aici. Procesul a fost așa:

  1. Am în viața mea oameni mișto care țin la mine și îmi dau tot felul de ajutoare (fiindcă am învățat să cer), prin urmare am un aparat foto (bun) cu care să mă joc. Mulțumesc!!!
  2. Am în viața mea oameni mișto, autori de articole faine care mă inspiră. Iar faptul că Lipa-Lipa.ro (da, cei pe care îi pomenesc mai mereu prin postări) m-au pomenit ei pe mine de data asta într-un articol despre unde plecăm la vară, mi-a adus aminte că totuși fac bine uneori ce fac și că nu e cazul să mă opresc tocmai acum. Vorba ceea, când obosești odihnește-te, nu renunța. Din nou, mulțumesc!
  3. Am găsit niște cd-uri vechi cu muzică pe care o ascultam în liceu și în timp ce eram spre bunica să-mi recuperez ouăle de țară promise, m-a pocnit amintirea tinereții când viața era simplă și frumoasă cu Vama Veche (trupa) în ureche.

CSC_0221

Și uite așa am ajuns la Corbu în plimbare. Mă întreb de multe ori ce sens are să scriu despre ce e de văzut și făcut prin Constanța și împrejurimi. Adică e un oraș plictisitor și cu probleme nu?? NU!

De fapt, pentru cei care nu locuiesc aici este orașul care e cel mai aproape de libertate. Aproape de Vama Veche (satul), aproape de Corbu, aproape de mare, aproape de distracție, muzică și evadare. Asta în sezon. În extra-sezon intervin eu și vă spun că e de adulmecat oricum.

Pentru iubitorii de natură Corbu este un loc minunat fiindcă e gol și liniștit în perioada asta a anului. E totuși cald, e soare, e mult vânt ce-i drept dar pe drum ai parte de culori, păsări multe și diverse, flori, scoici, mare, valuri și nisip. Și e un adevărat paradis fotografic dacă mă întrebi pe mine. Mi-am dat seama că pentru lucrurile care îmi atrag mie atenția am nevoie de un tun nu de o cameră foto fiindcă fazanii și șoimii nu vor neam să stea aproape de mine și să zâmbească artistic în timp ce-i trag în poze :))

DSC_0069.JPG

 

Noroc cu florile că-s ceva mai docile și cu marea că e…well…marea!. Singurul lucru pe care nu pot să-l cuprind nici în poze, nici în vorbe, e mirosul ăsta dulce și minunat de sălcioară care cuprinde tot orașul pentru următoarea lună (bine, poate nu chiar tot orașul dar măcar zonele de faleză).

DSC_0072DSC_0098DSC_0100DSC_0120CSC_0062CSC_0222DSC_0132DSC_0128DSC_0147

Dacă nu mă credeți veniți singuri să vedeți cu ochișorii voștri ce vreau să zic. E mai mult de simțit decât de orice altceva. Dacă tot nu v-am convins, dați-mi un follow pe pagina de Facebook, Rucsac-cu-Hamac și pe Instagram că sigur mai am eu și alte idei de care să vă folosiți. Până una alta, hai să avem drumuri bune!

Reclame

2 comentarii Adăugă-le pe ale tale

  1. Stela spune:

    Deși locuiesc în Constanța mi-ai deschis pofta de mare albastră și nemărginită!

    1. cojocaruarina spune:

      Minunat! Cred că nu se termină pofta de mare, oriunde te-ai afla 😀

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s